Pàgina: 3 : 2 : 1
Mânioasa
:
 Poemas 2008-11-03 (12968 senalas)
Moartea lui Fulger
:
Poemas 2005-05-21 (34300 senalas)
Noapte de vara
:
Poemas 2005-03-30 (31680 senalas)
Noi vrem pământ
:
Poemas 2005-06-24 (17958 senalas)
Non omnis moriar
:
Poemas 2008-02-06 (4248 senalas)
Nu te-ai priceput
:
Poemas 2006-03-22 (14274 senalas)
Numai una
: Balade si idile, 1889
Poemas 2005-06-25 (36460 senalas)
Nunta Zamfirei
:
Poemas 2004-02-25 (18545 senalas)
O noapte pe Caraiman
:
Poemas 2006-03-22 (4106 senalas)
O scrisoare de la Muselim-Selo
:
Poemas 2005-04-28 (13342 senalas)
Oltenii lui Tudor
:
Poemas 2009-10-13 (4242 senalas)
Pașa Hassan
:
Poemas 2005-04-28 (35971 senalas)
Pe langa boi
: Balade si idile - 1891
Poemas 2004-07-13 (24046 senalas)
Pierirea Dacilor
:
Poemas 2010-03-05 (4141 senalas)
Podul lui Traian
:
Poemas 2005-04-28 (5088 senalas)
Poetul
:
Poemas 2005-06-16 (4702 senalas)
Pomul Craciunului
:
Poemas 2002-12-28 (13485 senalas)
Povestea gâștelor
:
Poemas 2005-04-19 (113344 senalas)
Prahova
:
Poemas 2008-11-03 (5855 senalas)
Prutul
:
Poemas 2005-05-03 (5348 senalas)
Raport
: (Luarea Griviței, la 30 august 1877)
Poemas 2009-07-16 (5389 senalas)
Rea de plată
:
Poemas 2005-09-25 (8336 senalas)
Regina Ostrogotilor
:
Poemas 2002-09-23 (9943 senalas)
Rugămintea din urmă
:
Poemas 2011-12-13 (10300 senalas)
Scara
:
Poemas 2006-02-17 (33730 senalas)
Scumpă țară românească
:
Poemas 2009-10-19 (7397 senalas)
Spinul
:
Poemas 2005-04-28 (7266 senalas)
Sulamita
: -nepublicata în volume-
Poemas 2006-06-03 (6211 senalas)
Sus inima
:
Poemas 2009-10-19 (7317 senalas)
Toamna
:
Poemas 2009-09-28 (50468 senalas)
Trei, Doamne, si toti trei!
:
Poemas 2002-12-06 (22011 senalas)
Un basm
:
Poemas 2004-01-06 (9683 senalas)
Unul ca o sută
:
Poemas 2005-06-19 (6349 senalas)
Vara
:
Poemas 2005-04-28 (48195 senalas)
Vestitorii primăverii
: poezii pentru copii
Poemas 2005-06-18 (92233 senalas)
Zobail
:
Poemas 2008-11-03 (4765 senalas)
Pàgina: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografía George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Textos Recomendados
